Volumul conţine o selecţie a comunicărilor prezentate la ediţia a V-a a Conferinţei internaţionale Comunicare, identitate, comparatism (CIC2012), Craiova, 2-3 noiembrie 2012. Prin intersectarea celor trei concepte, conferinţa invită la reinterpretarea unor noţiuni definitorii pentru „condiţia postmodernă”; relevanţa acestei interrelaţii se reflectă în centralitatea problematicii identitare actualizate în/prin procese de comunicare diverse, reliefate prin metoda comparativă, la nivel lingvistic şi literar. Repoziţionarea comunicării verbale în contextul imagocentric actual a impus o constelaţie interdisciplinară care include: analiza discursului, comparatism, imagologie, pragmatică, semiotică, studii culturale/de gen. Cu un spectru tematic generos, conferinţa a sugerat următoarele arii tematice: 1. Comparatism: influenţă, receptare, intertextualitate, rescriere, poetică comparată, imagologie comparată, relaţii inter-estetice şi inter-semiotice între literatură şi celelalte arte, comparaţii între limbi sau fenomene lingvistice/fapte de limbă. 2. Aspecte lingvistice (pragmasemantice) ale comunicării: sensul emotiv, roluri argumentative, funcţii ilocutive, sens implicit, context lingvistic/semantic şi context extralingvistic / situaţional etc. 3. Aspecte retorice ale comunicării: tropi, figuri de gândire, sofisme; discurs politic, jurnalistic, didactic. 4. Noile medii/tehnologii de comunicare şi mutaţiile antropologice corespunzătoare: cibercultura şi ciberspaţiul, comunităţi virtuale, oralitatea secundară, recrearea textului în context etc. 5. Re-/deconstruirea identităţilor: discursul identitar şi diversitatea culturală; tranziţia postcomunistă şi negocierea identităţii; „scrierea” eului multicultural în media; alteritatea şi dinamismul relaţiilor de comunicare (toleranţă şi excludere). 6. Cultura postmodernă: genuri, hibridizare, polifonie, interculturalitate. Este interesantă, desigur, reacţia contributorilor la această „ofertă”; constatăm că cele trei concepte au stimulat reacţii originale, teoretice şi empirice, dar şi că anumite arii tematice au rămas neilustrate (4) şi că altele, exterioare proiectului, au o pondere însemnată (terminologia). O conferinţă constituie un revelator al punctelor de interes şi un stimul pentru coagularea direcţiilor de cercetare la un moment dat. Colecţia de 40 de articole a fost structurată în două părţi perfect echilibrate: prima conţine o serie de „studii de caz” subsumabile lingvisticii şi ştiinţelor comunicării; a doua, axată pe binomul identitate-alteritate, este subsumabilă imagologiei şi comparatismului. Volumul reliefează identităţi/alterităţi complexe, angrenate interactiv în societatea „cucerită de comunicare”. Este necesară, de aceea, o regândire a condiţiei umane în contextul interculturalismului, atât sub aspectul condiţionării, cât şi al feedback-ului interactiv. Coabitarea este posibilă sub condiţia ca indivizii să devină conştienţi de valoarea simbolurilor identitare, să participe lucid la dialogul intercultural, să opereze cu o raţionalitate flexibilă şi să se pună sub semnul unificator al sensului. Perspectiva interdisciplinară şi spectrul tematic generos au permis regândirea problemelor enunţate, activarea celor insuficient cercetate şi argumentarea unor puncte de vedere originale. În ciuda polifoniei metodologice şi tematice, volumul are, în spaţiul configurat de cele trei concepte, unitate şi coerenţă.