Concepte, credinte si traditii privind nemurirea sufletului si cultul mortilor

„Cartea de faţă, se înscrie, prin subiectul abordat, pe linia tematicii fundamentale privind credinţa dintotdeauna a omului în raport cu tărâmul Lumii de Dincolo. Credinţa în supravieţuirea sufletului după moarte este un reper al creştinului de pretutindeni. La această veşnicie, asaltată de nenumărate întrebări, răspund şi documentele de istorie orală reproduse în această carte”.

Dr. Loredana-Maria Ilin-Grozoiu

„Vai, câtă luptă are sufletul când se desparte de trup! Vai, cât lăcrimează atunci şi nu este cine să-l miluiască pe el! Către îngeri ridicându-şi ochii, în zadar se roagă; către oameni mâinile tinzându-şi, nu are cine să-i ajute. Pentru aceasta, iubiţii mei fraţi, cunoscând scurtimea vieţii noastre, pentru cel adormit să cerem odihnă de la Hristos şi pentru sufletele noastre mare milă.

Deşertăciuni sunt toate cele omeneşti. Câte nu rămân după moarte! Nu merge cu noi bogăţia, nu ne însoţeşte mărirea, căci, venind moartea, toate acestea pier. Pentru aceasta, lui Hristos Celui fără de moarte să-I strigăm: pe acesta ce s-a mutat de la noi odihneşte-l unde este locaşul tuturor celor ce se veselesc”.

Stihirile Sfântului Ioan Damaschin, monahul
din Rânduiala slujbei înmormântării