Cele cinci trepte care alcătuiesc volumul de față sunt tot atâtea deschideri umane. Teme cotidiene transformă banalul în vers și stau, credem noi, sub spectrul complicat al intertextualității. „Inter-„ este aici, în același timp, suprapunere și alăturare. Manifestat vădit, indicat în subtitluri, în dedicații sau integrat ca „voce”, intertextul își alege traseul inspirației în zona numelor de resonanță ale poeziei. Vecinatate subtil sugerată, fără alte conotații sau pretenții decât simpla conlocuire paginală. Între ritmuri mioritic sacadate sau ronduri sonore barbiene, poezia de față poposește în lumea casnică, în cea a ritualurilor morții și vieții, a gestului obișnuit, a faptei zilnice imperturbabil repetate, similar, până la monotonie, de toți și de toate. Compus din multe memorabile frânturi de vorbe, din imagini insolite sau sonorități imitative atent combinate, volumul de față este cu atât mai merituos cu cât are forța de a transforma omul simplu, autorul lui – într-un poet.