Lucrările care alcătuiesc volumul de față sunt prilejuite de Colocviul Internațional RECEPTAREA ANTICHITĂȚII GRECO-LATINE ÎN CULTURILE EUROPENE, ediția a XII-a, care, la fel ca precedentul colocviu, se desfășoară sub aceleași constrângeri la care obligă pandemia care a bulversat viața universitară și societatea în ansamblu. Există totuși partea bună că, datorită noilor tehnologii, nu este necesară întreruperea totală a activităților academice, ci doar restrângerea temporară a întâlnirilor directe. Restricțiile, incomode dar necesare, nu au diminuat totuși dorința autorilor din țară și din străinătate de a se înscrie la colocviu și de a contribui cu articole interesante și surprinzătoare prin ingeniozitatea unora dintre ei de găsi în domeniile de competență subiecte care să aibă tangență cu tema propusă. Pe lângă contextul dificil și complicat cauzat în mod obiectiv de pandemie, există de mai multă vreme motive de îngrijorare pentru cei care profesează în sfera științelor umaniste în general, iar pentru clasiciști în special, cauzate de scăderea din ce în ce mai drastică a timpului alocat pentru studierea în școli și universități a disciplinelor care au rol formator pentru acest domeniu, de data asta cauzele fiind mai curând subiective.
Organizatorii edițiilor Colocviului Internațional RECEPTAREA ANTICHITĂȚII GRECO-LATINE ÎN CULTURILE EUROPENE se străduiesc să păstreze continuitatea demersului început în urmă cu paisprezece ani cu speranța că vor veni vremuri mai bune, în care să se poată organiza mai multe evenimente care să valorifice moștenirea culturală a lumii clasice în toate dimensiunile ei. Până atunci, cu perseverență s-a ajuns la ediția cu numărul XII - număr fast, dar și fatidic în istoria Romei, sperăm că nu și a colocviului. De această dată, am propus o temă poate mai rar abordată de studiile clasice de la noi în ultima vreme, DREPT ȘI INSTITUȚII ÎN LUMEA GRECO-ROMANĂ, lăsând participanților libertatea de a înscrie propria arie de interes sub cupola acestei teme generale și de a-și alege perspectiva din care s-o trateze.
Firește, alegerea temei nu a fost întâmplătoare, pentru că am dorit să fie în concordanță cu domeniul în care s-a manifestat cu predilecție competența celui căruia îi dedicăm volumul lucrărilor acestei ediții, DREPT ȘI INSTITUȚII ÎN LUMEA GRECO-ROMANĂ, IN HONOREM TEODOR SÂMBRIAN, distinsul Profesor univ. dr. Teodor SÂMBRIAN, jurist de înaltă rigoare, profesor prin vocație și, nu mai puțin, umanist în înțelesul originar, multivalent al conceptului. De-a lungul timpului, în vremuri mai bune pentru filologia clasică din Universitatea noastră, a fost un fidel Socius et Amicus al Societății de Studii Clasice din România, filiala craioveană și, în aceeași măsură, al colocviului care se desfășura sub egida acestui for.
