Cartea Exprimarea potenţialului şi a irealului în latină, franceză şi română (publicată în 2015 la Editura Universitaria, Craiova) reprezintă teza doctorat a dnei Cecilia Mihaela Popescu, sisţinută acum 10 ani şi coordonată de dna prof. univ. dr. Maria Iliescu. Lucrarea reprezintă primul studiu diacronic şi contrastiv, detaliat, asupra modalităţilor de expresie a valorilor cognitive potenţial, respectiv ireal / contrafactual în latina clasică şi târzie, în franceză şi în română, contribuind în primul rând la clarificarea noţiunilor respective în literatura de specialitate (din punct de vedere noematic şi terminologic), dar şi a unor aspecte de natură morfosintactică şi semantică din istoria fiecărei limbi analizate. Pe întreg parcursul operaţional s-a încercat demonstrarea tezei / tezelor gramaticalizării în limbă: latina, limbă indo-europeană, prezintă mijloace lingvistice asemănătoare celor din franceză şi, respectiv, română, în ceea ce priveşte exprimarea POT-ului şi a IR-ului. Punctul de plecare al lucrării este însă noematic, pornindu-se de la ideea că în timp ce POT-ul şi IR-ul, opuse realului, sunt elemente constante în toate societăţile umane, exprimarea lor diferă: în decursul timpului, limba recurge la diferite forme şi sisteme, dintre care unele rămân în uz, în timp ce altele dispar şi sunt înlocuite de procedee noi. Prof. univ. dr. Ileana OANCEA a apreciat astfel caracterul novator al lucrării: „Trebuie să subliniez chiar de la început faptul că această carte abordează una din temele cele mai dificile ale lingvisticii generale. Ea are relaţii strânse nu numai cu problemele de gramatică propriu-zise, ci şi cu cele de gramatică comparată, de semantică şi de pragmatică. Exprimarea potenţialului şi a irealului, aşa cum îşi propune spre investigaţie autoarea, reprezintă situarea cercetării, într-un prim moment în zona universaliilor lingvistice, semantico-pragmatice, fiind vorba de categorii cognitive de maximă importanţă şi de mare generalitate, care se regăsesc, într-un al doilea moment, în modul de construcţie a discursului, în relaţia acestuia cu lumile posibile care îl pot institui: de la lumea reală, actuală, la lumea posibilă virtuală sau ireală, lumi care pot fi la fel de prezente discursiv ca cea reală. Dimensiunea noematică a comunicării şi operaţiile enunţiative de natură modalizantă care fac posibilă o asemenea relaţie reprezintă preocuparea de bază a acestei lucrări atât de interesante, în consonanţă cu interesele ştiinţifice ale contemporaneităţii”, extras din referatul pentru publicarea volumului Exprimarea potenţialului şi a irealului în latină, franceză şi română, Editura Universitaria, Craiova, 2015.
