Cartea de faţă se intitulează „Stilistica creaţiei muzicale din Antichitate până în Clasicism” şi este, de fapt, primul volum din cele două propuse de către subsemnata. Această carte se adresează studenților de la Master, anul I, care studiază disciplina „Stilistica creației muzicale”, așadar cartea este gândită ca fiind un curs, în sine. Acesta include întreg conţinutul celor paisprezece săptămâni de cursuri universitare, conforme semestrului întâi. Aşadar, fiecărei săptămâni de studiu îi revine câte un capitol întreg sau, în cazul în care capitolul se extinde pe mai multe perioade istorice, se vor preda sub forma unor subcapitole importante, ce vizează o perioadă muzicală, o fază de cercetare muzicologică sau un anumit stil de o individualitate aparte.
Tematica face apel la o incursiune în istoria stilurilor muzicale de-a lungul creaţiei muzicii culte occidentale. Ea pleacă de la perioada Antichităţii, dinaintea erei noastre, de la atestarea primelor documente şi instrumente muzicale de care avem cunoştinţă (acum cca. 3000 de ani), parcurge toate etapele istorice muzicale (până la clasici, inclusiv, în primul volum) - şi va continua cu perioada Romantismului, ajungând până la cultura muzicii contemporane (în al doilea volum). Acest drum istorico-muzical pune în valoare toate curentele, direcţiile sau tendinţele sub o perspectivă stilistică a muzicii noastre occidentale (ce include terminologia de universală). Bineînţeles, subsemnata evidenţiază aspectul stilului muzical şi al stilisticii muzicii din operele compozitorilor; se analizează din unghiul tuturor parametrilor sau dimensiunilor muzicale (melodie, armonie, polifonie, ritm, timbru, agogică, dinamică, arhitecturi şi forme, semiotică, semantică şi aleatoare), dar include şi elemente din categoria celor estetice, precum și originalitate stilistică/componistică, coerenţă, claritate, naturaleţe, eleganţă, forţă sugestivă etc., prin termeni descriptivi, structuralişti şi de comparaţie, de stilistică generativ-transformaţională şi universală. Astfel, iese la iveală o analiză complexă a acestor evenimente sonore şi a relaţiilor dintre elementele compoziţionale, mai mult se scoate în evidenţă capacitatea simbolurilor categoriale de pe axa-sintagmă a lanţurilor de evenimente sonore liniare şi nu în ultimul rând, reliefarea principiului variațional şi de re/organizare a regulilor de stil.
Structura cursului sau a cărții „Stilistica creaţiei muzicale din Antichitate până în Clasicism” este alcătuită din 7 capitole cu subcapitolele de rigoare, după cum urmează: debutează cu două capitole introductive „Stilul muzical” (I) şi „Stilistica muzicală” (II), continuându-se cu trecerea prin fiecare perioadă muzicală. Așadar, ca primă observație, se atestă existența a două modalităţi de bază ale muzicii noastre occidentale, ce îşi situează trăsăturile caracteristice pe cele două mari sisteme, adică stilul muzicii modale care vizează sistemul modal şi stilul muzicii tonale cu sistemul tonal, ca limbaje de compoziție. Înăuntrul sistemului modal au loc două ramificaţii importante: cea a stilurilor monodice şi cea a stilurilor polifonice
Capitolul ce face referire la Stilurile antice (III) include mai multe zone și perioade de desfășurare, și anume: Antichitatea orientală, cca. 3000 ani î.e.n. (descrierea celor 4 stiluri muzicale: sumero-babilonian, egiptean, chinez și indian) şi cea Nord-Mediteraneană, legăn al culturii noastre muzicale de mai apoi, Grecia Antică, până în sec. V aprox.
Urmează alt capitol amplu: Stilurile Evului Mediu (IV), ce cuprinde cele trei mari faze istorice: Evul Mediu Timpuriu, sec. V-IX, care include stilurile muzicii bizantine şi romane, apoi Evul Mediu Dezvoltat, sec. IX-XIII, cu Ars Antiqua, după care urmează perioada Evului Mediu Târziu sau Prerenaşterea muzicală, sec. XIV-XV, cu stilul Ars Novei.
Mai departe, își face apariția Renaşterea muzicală (V), sec. XV-XVI, unde se dezvoltă două stiluri ale muzicii vocale şi instrumentale. Aici se încheie, deci, prima mare etapă a stilurilor muzicii modale.
În continuare se va trece la etapa stilurilor muzicale tonale (sistemul tonal). Această grupare menționează, mai întâi, capitolul Preclasicismului musical, sec.XVII (VI), artă a muzicii baroce, ce include stilul muzicii vocale - o tradiție care dezvoltă acum stilul monodiei acompaniate – și muzica instrumental – apariție și cristalizare. Se pun în discuție toate genurile și formele noi ale muzicii preclasice.
Ultimul capitol este dedicat Clasicismului muzical (VII) și celor trei stiluri componististice: Haydn, Mozart și Beethoven, ce aparțin Primei Școli Vieneze.
Există și o bibliografie aferentă studiului de cercetare, la final, astfel încât, catea sau cursul „Stilistica creaţiei muzicale din Antichitate până în Clasicism” își susține echilibrul din punct de vedere al arhitecturii formale, dar și al conținuturilor sale.
