Monografia unei localităţi este una dintre cele mai complexe şi dificile lucrări de cercetare ştiinţifică, prin însăşi structura impusă cuprinsului de un asemenea gen de lucrare. Cu atât mai mult comuna Cetate care are o istorie, nu numai veche dar şi tumultuoasă. Datorită mai multor factori (economici, geografici, dar mai ales militari), Cetatea a fost în mijlocul unor mari evenimente europene cu urmări deosebite asupra evoluţiei comunităţilor umane din acele timpuri. Fiecare dintre capitolele lucrării poate deveni, prin aprofundarea documentării, lucrare de sine stătătoare. Încercările de până acum, aflate în biblioteca liceului din Cetate sau în cele trei biserici ale satului, nu sunt decât simple incursiuni bazate pe amintiri sau pe informaţii orale recente. Existentă o încercare monografică a regretatului preot Gheorghe Iovan, om de aleasă cultură şi fineţe sufletească. Dintre alte lucrări, merită reţinută lucrarea filologului Ada Iliescu, distins profesor al Universităţii din Craiova, lucrare editată, ce pune accentul mai ales pe aspecte de toponimie şi onomastică locală. Aşa cum spune autorul în cuprinsul lucrării, toate datele au fost realizate pe baza unei mai vechi anchete de specialitate în comună. În dosarul încercărilor monografice aflate în biblioteca liceului din Cetate, atrage atenţia răspunsul dat de savantul istoric Constantin Nicolaescu-Plopşor, directorul arhivelor doljene în anul 1941, unei încercări monografice asupra satului Fântâna Banului făcută de primarul de atunci, Vasile Dumitrescu. Profesorul sugerează că realizarea unei monografii se poate face numai prin studiul de arhivă, recomandând primarului din Fântâna Banului chiar Condica mănăstirii Gura Motrului (aflată la Arhivele din Craiova), fosta proprietară a moşiei Fântâna Banului şi Morile. Deşi lucrarea este sută la sută stiinţifică, ea este accesibilă mai ales publicului larg, neavizat, căruia îi este în special adresată.