Cartea de față reprezintă o încercare de conceptualizare a aspectelor stilistice și interpretative ale creației pianistice raveliene, precum și o abordare analitică bazată pe teoriile lui Schenker. În primul capitol este realizat un cadru analitic prin sintetizarea contextului cultural, a influențelor interculturale și interdisciplinare, precum și a particularităților stilistice ale muzicii lui Ravel.
În al doilea capitol, sunt trasate paralele între procesul analitic și interpretare, cu referiri concrete la abordarea schenkeriană și la principiile interpretative ale creației pianistice raveliene. Al treilea capitol stabilește metode de adaptare ale teoriilor formulate de Schenker la muzica post tonală. În demersul de descoperire a imaginii de ansamblu asupra lucrărilor abordate din postura interpretului, atât prin prisma stilului și a contextului în care au fost compuse, cât și din punct de vedere analitic, am încercat să construiesc un traseu care să faciliteze descoperirea celor mai ascunse detalii.