Lucrarea de faţǎ este o continuare a încercǎrii noastre de
abordare teoreticǎ, dar şi practic-aplicativǎ a problematicii actuale a
pedagogiei, în calitatea ei de ştiinţǎ a educaţiei. Prima parte a acestui
demers a avut drept subiecte de analizǎ Fundamentele pedagogiei şi
Teoria şi metodologia curriculumului celelalte douǎ module,
subdomenii, Teoria şi metodologia instruirii, respectiv Teoria şi
metodologia evaluǎrii fǎcând obiectul de studiu al prezentei lucrǎri.
Conturarea, ca subramuri distincte, atât a teoriei şi
metodologiei instruirii, cât şi a cele referitoare la evaluare subliniazǎ
importanţa pe care o au aceste activitǎţi instructiv-educative. Pe de
altǎ parte, însǎ, se impune necesitatea corelǎrii acestora, într-o
abordare unitarǎ, sinteticǎ, întrucât procesul instructiv-educativ nu
este vǎzut în succesiunea activitǎţilor fundamentale, ci în
simultaneitatea acestora. Acesta este şi motivul pentru care temele
corespunzǎtoare celor douǎ module sunt intercalate şi nu tratate
distinct.
Lucrarea este structuratǎ pe nouǎ capitole, fiecare având o
problematicǎ distinctǎ, dar, în acelaşi timp, corelatǎ cu problematica
celorlalte capitole: aspectele generale privind problematica didacticii,
ca ştiinţǎ pedagogicǎ fundamentalǎ (capitolul 1); analiza detaliatǎ a
procesului de învǎţǎmânt, în calitate de obiect de studiu al didacticii
(capitolul 2); normativitatea instruirii (capitolul 3); problematica
strategiilor de instruire, acestea reprezentând acel „cum” procedural,
care, de cele mai multe ori este piatra de încercare pentru fiecare
profesor (capitolul 4); analiza, apoi, distinctǎ, a fiecǎrei componentǎ
a strategiei de instruire, respectiv metodele(capitolul 5), mijloacele
(capitolul 6) şi formele de organizare a activitǎţii (capitolul 7). În
capitolul 8, am abordat problematica evaluǎrii şcolare, ultimul
capitol (capitolul 9) fiind destinat proiectǎrii didactice.
Acest parcurs teoretico-aplicativ este susţinut de o bibliografie
generalǎ, rerpezentativǎ pentru temele abordate şi de anexe, care
reprezintǎ instrumente de lucru şi modele de lucrǎri aplicative care
pot fi elaborate în cadrul activitǎţilor practice.
Caracterul unitar al lucrǎrii este asigurat şi de structura,
aproape algoritmicǎ a fiecǎrui capitol: partea teoreticǎ este urmatǎ de
aplicaţii şi teme de reflecţie şi de recomandǎri bibliografice, iar la
sfârşitul câtorva dintre capitole şi de organizatori grafici, respectiv
scheme cognitive ale principalelor concepte.
Majoritatea temelor sunt prezentate şi din perspectiva unor
teorii şi paradigme mai recente în domeniul instruirii (aşa cum este
paradigma constructivistǎ) şi nu doar din perspectiva celor clasice,
tradiţionale, în încercarea de a reduce decalajul care existǎ, de cele
mai multe ori, între teoria şi practica instructivǎ.
Lucrarea se adreseazǎ, în primul rând, studenţilor – viitori
profesori, de la toate facultǎţile şi specializǎrile, care urmeazǎ
programul privind certificarea competenţelor pentru profesia
didacticǎ, dar şi profesorilor practicieni şi specialiştilor din domeniul
ştiinţelor educaţiei şi tuturor celor interesaţi de problemele pe care le
ridicǎ educaţia şi instruirea, în prezent.