Lucrarea „Text şi context. Orientări hermeneutice în scrierile lui Seneca” reprezintă atât o invitaţie la o lectură aprofundată a scrierilor unuia din cei mai mai de seamă reprezentanţi ai stoicismului cât şi o familiarizare cu cadrul complex al lumii în care au fost redactate aceste scrieri. Cea mai preţioasă armă a lui Seneca rămâne propriul său stil literar, evitând atât capcanele filologice ale diverselor stiluri literare, cât şi pe cele ideologice ale şcolilor filosofice. El este permanent în polemică, are tot timpul în vedere un adversar pe care să îl înfrângă, chiar dacă se adresează aparent unui prieten. Graţie unor mijloace stilistice eficace din punct de vedere emoţional, Seneca reuşeşte să ajungă la sufletele membrilor unei societăţi foarte rafinate din punct de vedere cultural. A vorbi despre scrierile lui Seneca înseamnă, practic, a vorbi despre figura vie a persoanei sale. Nu putem citi opera lui Seneca ignorându-i viaţa care a fost de-a dreptul romanescă, cu halucinante lovituri de scenă de o extraordinară semnificaţie. Însă reconstrucţia vieţii lui Seneca nu poate fi unul din elementele de bază în vederea înţelegerii gândirii sale. Trebuie, în schimb, să reconstituim acel cadru structural al problematicii sale atât de complexe, iar apoi să pătrundem în dificilele probleme de caracter fizico-metafizic, psihologic şi etic cu care se ocupa autorul nostru, chiar dacă în mod aparent doar în trecere.