Este un lucru bine ştiut că omul îşi dezvăluie adevarata sa fire atunci când joacă sau se joacă. Totuşi dacă în autobuz, pe stradă sau la serviciu îşi controlează atent gesturile este necesar să o facă şi în timpul jocului. S-a găsit printre hârtiile postume şi răvăşite ale lui Einstein o formulă frapantă: viaţa = muncă + joc. Această ecuaţie rostită de o fiinţă care a fost în acelaşi timp un mare savant şi un om în deplinul înţeles al cuvâtului, poate fi considerată ca o demonstraţie a importanţei jocului în comportamentul uman. Jocul este fără îndoială cel mai bun mijloc de relaxare după o zi de muncă, deoarece el destinde, recrează şi permite omului să acumuleze noi forţe pentru ziua următoare. Un mare sportiv, un campion în cursele automobilistice a fost întrebat în ce constă secretul succeselor sale. Acesta a răspuns: "Am acţionat mereu ca şi cum ceilalţi au toate drepturile şi eu niciunul". Iată o regulă minunată de urmat, nu numai când jucăm, dar şi în toate împrejurările vieţii. Pentru ca acest principiu să nu fie considerat drept un semn de slăbiciune ar trebui să nu avem nefericirea să frecventăm mediul rechinilor dar nici al fazanilor. Să adăugăm că şi pentru cei care au în vedere funcţia recreativă a jocului se impun anumite reguli de tact şi de bun gust fără de care nu vor mai fi invitaţi niciodată într-un grup care se reuneşte pentru a se distra. Prima condiţie , bineînţeles, este să respectăm strict regulile jocului. Jucăm pentru a ne juca şi nu pentru a câştiga! Fiecare dă ce are mai bun în el pentru a ajunge la victorie şi este perfect normal, ca în competiţii, febra să fie aceeaşi pentru toată lumea, de la jocurile cele mai simple până la cele mai complexe.