Activitatea de criminalitate economică are un impact negativ semnificativ asupra societăţii din punct de vedere economico-social. În primul rând, criminalitatea economică consumă în mod ilicit bunuri şi servicii, care nu pot fi consumate altfel. În al doilea rând, această activitate impune costuri mari cu actorii publici pentru prevenirea şi soluţionarea infracţiunilor de natură economică. Lucrarea de faţă nu urmăreşte să epuizeze domeniul criminalităţii economico-financiare organizate, ci de a sonda un domeniu complet nou pentru România, acela al evaluării efectelor criminalităţii economice asupra dezvoltării economice pe baza unui model econometric. În zilele noastre, când se aduce în discuţie criminalitatea economico-financiară, nu se poate ignora caracterul preponderent organizat al acesteia. Primul capitol al prezentei lucrări este o expunere concentrată a noţiunilor de criminalitate organizată şi criminalitate economico-financiară şi a conexiunilor dintre acestea, cu scopul de a fixa cadrul, premisele pentru identificarea şi introducerea corectă a datelor şi noţiunilor în modelul economic al criminalităţii. Au fost identificate şi analizate cele mai cunoscute metode de estimare a acesteia (Modelul MIMIC (multiple indicators-multiple causes), Modelul DYMIMIC (dynamic multiple indicators-multiple causes), metodologia Institutului Naţional de Statistică (INS)). Conform estimării Institutului Naţional de Statistică, în primii ani şi în ultimii ani ai perioadei studiate (1990-2010), economia subterană se situează la aproximativ 20 procente din PIB. În acelaşi timp, estimările lui Schneider, bazate pe modelul MIMIC, evaluează economia subterană la circa 34% din PIB, în primii ani şi la aproximativ 30%, în ultimii ani ai perioadei în discuţie. Din mai multe motive, estimările lui Schneider sunt mai credibile decât celelalte estimări. În România, competenţa prevenirii, combaterii, investigării faptelor de criminalitate economico-financiară organizată este partajată între mai multe autorităţi, care din păcate, nu se sincronizează suficient, ceea ce face ca în numeroase situaţii să existe suprapuneri şi cauzele să nu fie investigate cu celeritate de către autorităţile competente. Studiul criminalităţii economice cu ajutorul unor modele economico-matematice este un domeniu care nu a fost suficient explorat nici la nivel internaţional. La nivel naţional, nu există lucrări de specialitate care să urmărească analizarea impactului criminalităţii asupra dezvoltării economice. Modelul realizat în lucrare a oferit rezultate foarte bune, având în vedere volumul redus de date existente. Prin urmare, acesta constituie un punct de plecare fezabil pentru viitoare cercetări, oferind fără nicio îndoială un puternic caracter de originalitate prezentei lucrări.